Targul de fete de pe muntele Gaina

In fiecare an, in weekendul cel mai apropiat de ziua de 20 iulie (corespunzator celei mai apropiate duminici), pe platoul de pe muntele Gaina se organizeaza o manifestare denumita traditional "Targul de fete de pe muntele Gaina". Importanta s-a diminuat in timp, fiind acum doar un spectacol folcloric si un prilej pentru micii comercianti sa-si vanda marfa.
Cea mai mare parte a manifestarilor cultural-artistice cuprinse in aceasta editie a Targului s-au desfasurat in comuna Avram Iancu, din cauza drumului impracticabil spre muntele Gaina. Artisti si mesteri populari si-au ocupat sambata locurile in comuna eroului national Avram Iancu, asteptand ca lumea sa treaca si pe la standurile lor. Targul de fete de pe muntele Gaina a coincis in acest an cu cea de a XIII-a editie a Targului Mesterilor Populari de la Oradea.
Din judetul nostru, au facut deplasarea membrii ansamblului folcloric "Nuntasii Bihorului", cu solistii Maria Haiduc, Florica Ruja, si solistii vocali ai ansamblului artistic profesionist "Crisana": Felicia Costin, Luminita Tomuta, Leontin Ciucur, Gheorghe Cabuta.
Deschiderea manifestarilor a avut loc sambata, in comuna Avram Iancu, cu organizarea expozitiei de arta populara a caminelor culturale finaliste in cadrul proiectului "Cultura pentru cultura". Recitalul sustinut de Nicolae Furdui-Iancu si orchestra "Crai nou" din Alba a inceput dupa ora 22:00, iar mai apoi au urcat pe scena solistii Veta Biris, Nicolae Tuhut, Mariana Ivan, Mircea Tarziu, Victoria Raica, Ovidiu Bibolar, Virgil Moga si Pastiu Scrobete.
A doua zi, duminica, 23 iulie, s-a urcat pe munte pentru oficierea unei slujbe religioase la Crucea lui Iancu. Imediat dupa aceea au urmat spectacolele artistice. Au urcat pe scena artisti din judetele Alba, Arad, Bihor, Cluj si Hunedoara. Printre invitati s-au numarat ansamblul folcloric "Doina Aiudului", ansamblul folcloric din Herta, Taraful "Dor", Ioan Bocsa, Dumitru Farcas, Ionut Fulea (Alba), ansamblul folcloric "Doina Muresului", ansamblul folcloric "Junii Crisului", Ramona Ancatau, Ciprian Zapota (Arad), Dumitru Sopon, Mariana Morgan, orchestra "Cununa Transilvana" (Cluj) si Ansamblul de obiceiuri traditionale al Caminului Cultural Sereci (Hunedoara).
Din pacate, bihorenii nostri nu au mai apucat sa-si inceapa programul artistic pregatit pentru aceasta manifestare din cauza unei ploi torentiale care a inceput cu cateva minute inainte de momentul in care ei trebuiau sa urce pe scena. "Tocmai cand ne pregateam sa cantam, a inceput o ploaie torentiala. Toata lumea s-a repezit sa se adaposteasca de ploaie. Ansamblul Nuntasii Bihorului a urcat pe munte cu masinile armatei. Cand a inceput ploaia, i-am vazut urcand inapoi in masini pentru a putea cobori cat mai repede de pe munte. Restul formatiilor artistice au apucat sa urce pe scena pentru un mic spectacol folcloric. Noi trebuia sa incheiem spectacolul, dar am avut ghinion", ne-a declarat Leontin Ciucur, directorul artistic al Ansamblului Folcloric Profesionist "Crisana", prezent la manifestare.
Traditii si legende legate de Targul de fete
Muntele Gaina pastreaza o incarcatura de basm si legenda cu adanci radacini
si motivatii pastorale. Legenda spune ca numele de Gaina se trage de la o closca ce cuibarea pe varful muntelui, unde facea oua de aur. Atunci cand le venea sorocul maritisului, fetele primeau ca zestre de la aceasta gaina oua de aur. Se spune ca,
intr-o zi, fetele care veneau pe munte la gaina au fost urmarite de feciori. Dupa ce au primit ouale de aur, vazand ca sunt urmarite, au incercat sa fuga, scapand oul care s-a rostogolit in valea raului Aries; fapt care motiveaza si prezenta aurului in apele acestui rau.
Fetele care vroiau sa ia parte la acest targ se pregateau ani intregi pentru ziua aceasta, fiindca trebuia sa ia cu ele pe munte si zestrea. Mama, bunica, matusa sau prietenele contribuiau cu cate ceva la zestrea fetei mari. Zestrea se impacheta in lazi sculptate, se incarca pe cei mai frumosi cai ai familiei, la care se adaugau cele mai frumoase vite si stupi de albine.
Pe muntele Gaina fiecare familie care avea fata de maritat isi ridica un cort propriu, in care se expunea zestrea si alesii familiei asteptau petitorii.
Pe vremuri, ritualul incepea sambata seara, cand se adunau feciorii. Peste noapte, tinerii cantau si beau tuica. In zori, apareau fetele si nevestele, si toata petrecerea se muta pe creasta muntelui. Dansul era obligatoriu, ca flacaii sa vada ca fata nu schiopata. Se infiripa si negotul: dupa locul de obarsie, negustorii vindeau fie cirese si miere, fie rachiu, fie ciubere sau oale smaltuite. Momentul cel mai important il reprezenta "targuirea" fetelor. Parintii puneau pe masa placinta, gaini fripte, palinca, iar tatal baiatului se infatisa si incepeau "negocierile". Daca parintii cadeau la intelegere, fata era invitata la joc si apoi cantarita pe o scandura in balans, la capatul careia era pusa zestrea.



Realitatea Bihoreana