archívum
programajánló
Asasinii prezumptivi ai lui Djindjici - vinovati - Stiri extern

Tribunalul special pentru crimă organizată din Belgrad a hotărât că cele 12 persoane inculpate pentru asasinarea premierului Serbiei, Zoran Djindjici
Tribunalul special pentru crimă organizată din Belgrad a hotărât că cele 12 persoane inculpate pentru asasinarea premierului Serbiei, Zoran Djindjici sunt vinovate şi au fost condamnate la 40 de ani de închisoare.
Procurorii au susţinut că fostul şef al guvernului a fost împuşcat în 2003 din cauza reformelor demarate.
Toţi acuzaţii - membrii ai poliţiei secrete şi presupuşi lideri ai mafiei - s-au declarat nevinovaţi.
Tribunalul a hotărât că inculpaţii l-au asasinat pe Zoran Djindjic într-o încercare de a-i readuce la putere pe radicalii loiali fostului preşedinte Slobodan Miloşevici şi de a împiedica lupta împotriva reţelelor de crimă organizată.
"Procesul secolului"
Sala unde s-a defăşurat procesul
Supranumit "Procesul Secolului" - procesul asasinilor lui Djindjici a fost marcat de probleme - doi martori ai acuzării au fost asasinaţi, un judecător şi-a dat demisia şi un altul a primit ameninţări cu moartea.
Cele mai lungi pedepse cu închisoarea au fost primite de doi foşti poliţişti - Milorad Legija Ulemek şi Zvezdan Iovanovici - ei vor petrece câte 40 de ani în închisoare.
Ulemek este fost membru al Legiunii Franceze. Împreună cu Ivanovici este considerat a fi fost organizatorul asasinatului.
Ambii au fost membri ai unităţii de poliţie numită Beretele Roşii. Aceasta era o grupare paramilitară a forţelor de securitate ale statului - astăzi este desfiinţată.
Membrii ei aveau motive să se teamă că ar fi puttu fi predaţi şi ei Tribunalului de la Haga - întrucât luptaseră pe fronturile din Bosnia-Herţegovina, Croaţia sau Kosovo în timpul conflictelor din anii 90 care au condus la dezmembrarea Iugoslaviei.
Zvezdan Iovanovici este cel care a apăsat pe trăgaci în ziua de 12 martie 2003 când premierul asasinat cobora din maşină în faţa biroului său din Belgrad.
El şi-a admis vina înainte de începerea procesului.
Şi între ceilalţi 10 inculpaţi se numără foşti membri ai unor grupări paramilitare, dar şi membri ai lumii interlope a Belgradului - cândva extrem de puternică.
Pedepsele lor cu închisoarea variază între opt şi 35 de ani.
Grupările mafiote se temeau şi ele că premierul asasinat intenţiona să pornească lupta împotriva reţelelor criminale care fuseseră apropiate timp de ani de zile de aparatul de securitate creat în timpul regimului Miloşevici.
Reformatorul Djindjici
Zoran Djindjici era liderul Partidului Democrat, din care face parte actualul preşedinte al Serbiei, Boris Tadic, şi care e parte a coaliţiei de guvernare de la Belgrad.
Zoran Djindjic a venit la putere după înlăturarea lui Slobodan Miloşevici în octombrie 2000 şi a început o serie de reforme pro-occidentale - între ele extrădarea suspecţilor de crime de război către Tribunalul Internaţional pentru Crime de Război de la Haga.
Domnul Djindjici acceptase deja să-l extrădeze pe fostul preşedinte al Serbiei Slobodan Miloşevic fapt ce i-a făcut pe naţionaliştii sârbi să-l considere un trădător.
Procurorii au susţinut că fostul şef al guvernului a fost împuşcat în 2003 din cauza reformelor demarate.
Toţi acuzaţii - membrii ai poliţiei secrete şi presupuşi lideri ai mafiei - s-au declarat nevinovaţi.
Tribunalul a hotărât că inculpaţii l-au asasinat pe Zoran Djindjic într-o încercare de a-i readuce la putere pe radicalii loiali fostului preşedinte Slobodan Miloşevici şi de a împiedica lupta împotriva reţelelor de crimă organizată.
"Procesul secolului"
Sala unde s-a defăşurat procesul
Supranumit "Procesul Secolului" - procesul asasinilor lui Djindjici a fost marcat de probleme - doi martori ai acuzării au fost asasinaţi, un judecător şi-a dat demisia şi un altul a primit ameninţări cu moartea.
Cele mai lungi pedepse cu închisoarea au fost primite de doi foşti poliţişti - Milorad Legija Ulemek şi Zvezdan Iovanovici - ei vor petrece câte 40 de ani în închisoare.
Ulemek este fost membru al Legiunii Franceze. Împreună cu Ivanovici este considerat a fi fost organizatorul asasinatului.
Ambii au fost membri ai unităţii de poliţie numită Beretele Roşii. Aceasta era o grupare paramilitară a forţelor de securitate ale statului - astăzi este desfiinţată.
Membrii ei aveau motive să se teamă că ar fi puttu fi predaţi şi ei Tribunalului de la Haga - întrucât luptaseră pe fronturile din Bosnia-Herţegovina, Croaţia sau Kosovo în timpul conflictelor din anii 90 care au condus la dezmembrarea Iugoslaviei.
Zvezdan Iovanovici este cel care a apăsat pe trăgaci în ziua de 12 martie 2003 când premierul asasinat cobora din maşină în faţa biroului său din Belgrad.
El şi-a admis vina înainte de începerea procesului.
Şi între ceilalţi 10 inculpaţi se numără foşti membri ai unor grupări paramilitare, dar şi membri ai lumii interlope a Belgradului - cândva extrem de puternică.
Pedepsele lor cu închisoarea variază între opt şi 35 de ani.
Grupările mafiote se temeau şi ele că premierul asasinat intenţiona să pornească lupta împotriva reţelelor criminale care fuseseră apropiate timp de ani de zile de aparatul de securitate creat în timpul regimului Miloşevici.
Reformatorul Djindjici
Zoran Djindjici era liderul Partidului Democrat, din care face parte actualul preşedinte al Serbiei, Boris Tadic, şi care e parte a coaliţiei de guvernare de la Belgrad.
Zoran Djindjic a venit la putere după înlăturarea lui Slobodan Miloşevici în octombrie 2000 şi a început o serie de reforme pro-occidentale - între ele extrădarea suspecţilor de crime de război către Tribunalul Internaţional pentru Crime de Război de la Haga.
Domnul Djindjici acceptase deja să-l extrădeze pe fostul preşedinte al Serbiei Slobodan Miloşevic fapt ce i-a făcut pe naţionaliştii sârbi să-l considere un trădător.
Articole comune:
Informatii
Programajánló
| << | 2012 Május | >> | ||||
| H | K | Sze | Cs | P | Szo | V |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | |
| 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 |
| 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 |
| 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 |
| 28 | 29 | 30 | 31 | |||
Stiri Oradea
Magyarország hírei
Contact | Declaraţie de protejarea datelor | Despre noi
MCOnet 2001- 2012. - All Rights Reserved - Copyright - www.mconet.biz
MCOnet 2001- 2012. - All Rights Reserved - Copyright - www.mconet.biz
International







