Oferit de Durans

Cele trei confesiuni crestine Ortodoxã, Romano-Catolicã si Greco-Catolicã serbeazã împreunã marele praznic al Adormirii Maicii Domnului în fiecare an la data de 15 august (marti) cu mare evlavie si bucurie, iar toti crestinii care poartã numele Sfintei Fecioare Maria sunt sãrbãtoriti cu mare cinste de cãtre cei dragi ai lor. La noi în tarã acest mare praznic este precedat de un post de douã sãptãmâni la capãtul cãruia foarte multi crestini fac pelerinaje la mãnãstirile si bisericile care poartã hramul sãrbãtorii si sunt puse sub ocrotirea Maicii Domnului.
Maica Domnului este cea mai înaltã sfintenie omeneascã cunoscutã si cinstitã de Sf. Bisericã, iar Adormirea Maicii Domnului este cea mai de seamã dintre sãrbãtorile ei, precedatã de un post de 14 zile. În Biblie, nu aflãm nimic despre moartea Sf. Fecioare. În schimb, slujbele care precedã sãrbãtoarea (Vecernia si Utrenia) ne vestesc adevãrata Traditie a Bisericii. Astfel, cu trei zile înainte de mutarea la cer a Maicii Domnului, din vrere dumnezeiascã, acesta a aflat prin intermediul unui înger. Constientã fiind cã se va alãtura scumpului ei Fiu si Dumnezeului nostru a fost cuprinsã de mare bucurie si luând exemplul Mântuitorului s-a urcat în Muntele Mãslinilor pentru rugãciune. Întoarsã acasã si-a pregãtit toate cele necesare îngropãrii si i-a încredintat pe cei apropiati ei cã mutându-se la ceruri, nu numai pentru ei se va ruga, ci pentru întrega lume va fi ocrotitoare si rugãtoare. Împãrtindu-si vesmintele sale vãduvelor sãrace si-a luat iertãciune de la toti si, culcându-se pe pat, a fãcut rugãciune pentru întãrirea si pacea lumii. Binecuvântând pe toti cei de fatã si-a dat sufletul în mânile Fiului sãu. Atunci multe minuni si vindecãri s-au petrecut. Atunci s-a fãcut tunet mare si Apostolii lui Hristos au apãrut, în chip minunat, de la marginile lumii, în casa Maicii Domnului din Ierusalim. si, începând Petru cântãrile de îngropare, Apostolii au ridicat catafalcul si l-au petrecut pânã în satul Ghetsimani, unde au asezat în mormânt trupul cel primitor de Dumnezeu. Apostolii au mai zãbovit acolo încã trei zile asteptându-l pe Apostolul Toma, care din dumnezeieascã rânduialã, lipsea. La sosirea sa, Toma, era trist cã nu se învrednicise sã vadã si el, ca toti Apostolii, chipul adormit al Maicii Domnului. Ca sã-l mângâie pe Toma, ceilalti Apostoli au hotãrât sã deschidã mormântul. Dar, minune mare, în mormânt au gãsit doar giulgiul, ca mângâiere si mãrturie a mutãrii cu trup a Nãscãtoarei de Dumnezeu la cer. Dupã credinta vie a Sf. Biserici, la Adormirea Maicii Domnului trupul ei n-a cunoscut putrezirea, care vine dupã moarte si nici nu a rãmas în mormânt. Maica Domnului, cu trupul schimbat, viu si preamãrit, a fost mutatã, cu trup cu tot la ceruri. Dar nu prin propria ei putere, asa cum s-a petrecut cu Mântuitorul Hristos, ci a fost ridicatã la cer de cãtre îngeri prin vointa lui Dumnezeu. Iar acolo sus, ea se roagã de-a pururi pentru noi.



Oferit de Durans